În ultimele săptămâni a reieșit o tematică la suprafață pe care am tot observat-o și contemplat-o. Nu este ceva nou, căci m-a urmărit de muuultă vreme, fiind o temă constantă în viața mea și a fiecărui om de pe planeta asta 😊, și anume: mintea și felul în care vocile sale se tot agită prin capul meu.
Pe la începutul lunii mai am simțit cum intru într-o perioadă mai interiorizată, în care m-am confruntat și cu o oarecare oboseală, care s-a manifestat printr-o răceală, dar, mai presus de toate, printr-o nevoie profundă de a mă odihni, de a sta cu mine și de a nu face mai nimic.
Acest aspect a fost destul de delicat de observat mai ales că nu mă așteptam să am o lună atât de inactivă, însă, cum sunt destul de obișnuită cu schimbarea ritmurilor mele interioare, am acceptat situația așa cum a fost. Mă rog... parțial am acceptat-o. 😊
Cum energia mea sacrală nu se activa spre prea multe activități și pe măsură ce zilele treceau, mintea mea a început să turuie și să o ia razna.
Astfel, tot felul de gânduri, nu prea drăguțe au început să-și facă simțită prezența prin capul meu. La un moment dat mă simțeam prinsă într-un carusel interminabil de voci care mă lua la rost și care mă critica pentru stagnare și lipsa mea de angajare cu lumea.
Pe acest fond zgomotos, s-a activat și o formă de anxietate care a început să tot ia amploare. Gânduri precum cele de mai jos, au început să vuiască prin mintea mea:
”Păi ce ai să te faci, dacă nu faci nimic?”
”Timpul trece și tu nu te urnești.”
”Uite, mai ai puțin și ajungi într-un mare blocaj.”
”O să ai o vară la fel ca anul trecut.”
”N-ai să mai poți să-ți susții visele.”
”Vine vara și oamenii vor pleca în concediu și nu mai ai cu cine să lucrezi!”
Și câte și mai câte de genul celor de mai sus!
Pe acest fond aglomerat și plin de ”pozitivism”, vă dați seama că nu m-am simțit foarte bine. Ba dimpotrivă, cu cât mă confundam mai mult cu aceste gânduri, cu atât mă adânceam într-o stare și mai nasoală...
Cred că cunoașteți și voi această situație minunată, care poate să apară vizavi de orice aspect al vieții voastre, căci mintea nu are limite și dorește să le știe și să le controleze pe toate!
Astfel, într-un moment de respiro, mi-am dat seama cum mintea îmi sporea anxietatea legată de viitor, portretizându-mi o imagine deplorabilă despre cum eu voi intra într-un impas și cum visele mele dragi, legate de misiunea mea și de dezvoltarea se vor nărui și se vor duce pe apa sâmbetei, lăsându-mă cu buza și chiar cu buzele umflate... Aceasta este conectată cu frica de viitor legată de poarta 57, care îmi este un însoțitor de nădejde în călătoria mea de decondiționare.
Într-un alt moment, m-am surpins observând mecanismul prin care frica legată de trecut (poarta 44) și de faptul că trecutul se va repeta, îmi făcea un copy paste mental și umplea lunile ce vor veni cu un scenariu pe care deja l-am mai trăit deja, nu foarte simpatic, evident...
Ei bine, pe acest fond de bâzâială mentală intensă, ceva din mine s-a oprit și a reușit să se ridice deasupra acestor povești care se tot repetau și se completau prin capul meu.
În acel moment de pauză, am reușit să conștientizez faptul că, de fapt, în această perioadă de repaus în care am intrat, s-au activat niște tipare mentale vechi care pur și simplu au prins contur și au ieșit la suprafață pentru a se face auzite și observate și nu pentru a fi crezute și transformate în CERTITUDINI și profeții autoîmplinite!
Atunci mi-am amintit faptul că pentru un centru Ajna deschis, cum am eu, credințele care devin certitudini sunt cele mai periculoase și că, de fapt, sunt o distragere a Sinelui Fals, adică a condiționărilor dobândite, care nu fac altceva decât să mă distragă de la naturalețea și esența mea reală.
Mi-am dat seama că intrasem într-o rulare pe repeat a unui disc vechi și zgâriat care, în schimb, urla din toți rărunchii. Ieșirea a venit printr-o întrebare, chiar două:
”Dar de ce unde știi tu că așa va fi?”
”Ce altceva este posibil acum pentru mine?”
Acest moment a fost cu adevărat un moment de trezire! Atunci, ceva din mine a devenit conștient și m-a adus în starea de prezență, făcându-mă să-mi dau seama că orice se poate întâmpla de acum încolo și că nu eram damnată să trăiesc aceleași povești la nesfârșit.
Fără această conștientizare, exista aproape o identificare completă cu vocile din capul meu, care mă trăgeau într-un vârtej amețitor, în jos, pe o cărare cunoscută și super bătătorită.
Pauza și întrebarea au reușit să mă scoată din aceste povești vehemente și certe și să mă deschidă spre lumea infinită a posibilităților pe care fiecare moment prezent le poate aduce.
Acest lucru m-au readus în mine, m-a reconectat cu corpul meu și cu sacralul meu și astfel, prin ascultarea energiei mele și a disponibilității sale, mintea mea a acceptat și s-a predat ritmului meu interior, iar eu m-am liniștit și am reînceput să am încredere în viață și în curgerea sa surprinzătoare.
Pe acest fond, am avut energie să mă implic și să rezolv multe aspecte dintr-un sector al vieții mele care era blocat, m-am bucurat de timpul petrecut alături de cei dragi și am savurat momentele de conectare și de răsfăț care au venit spre mine și care m-au hrănit și m-au bucurat la un nivel foarte profund, activând alte aspecte ale ființei mele.
Uitându-mă în urmă, observ cum multe lucruri au avansat și s-au mișcat, chiar dacă în alt mod decât m-aș fi gândit (deși, nu m-am prea gândit, doar condiționarea mea a început să devină tot mai vehementă), cum multe s-au deblocat acolo unde fuseseră înghețate cu lunile, cum au venit oameni să mă susțină și să mă încurajeze chiar și când eu eram la pământ, cum susținerea lor m-a ajutat să văd că ceea ce am trăit nu a fost deloc întâmplătar, ci foarte aliniat cu tranzitele și cu această perioadă din an (în mod specific pentru mine, nu generalizez), cum mintea mea a devenit agresivă și aproape că m-a luat la bătaie și cum, în acest vacarm, este o adevărată binecuvântare să reușești să ieși din poveștile mentale și să te recentrezi în esența ta.
Această experiență mi-a amintit că este în regulă să stau și să nu se întâmple mare lucru în viața mea, că sunt momente firești de pauză și de acțiune și că aceasta înseamnă să-mi urmez ritmul meu natural, care este profund impregnat în structura mea și care mă reprezintă, de fapt.
Este minunat să știi că atunci când nu reușești de unul singur, sunt oameni care te pot susține în acest proces și că atunci când mintea ta o ia razna, e important să nu o crezi și să nu mai pui gaz pe foc – adică, să hrănești și să resuscitezi poveștile tale deja trăite și demult expirate. 😊
În acest parcurs spre autenticitate, vor exista mereu momente de vid și de confruntare cu necunoscutul, momente în care placa binecunoscută a minții noastre se va activa și va începe să ruleze la nesfârșit, punând stâpânire pe noi, pe chimia corpului nostru și pe starea noastră de bine.
Ce avem noi de făcut este să ne antrenăm să ne conectăm cu partea stabilă din noi, în directă legătură cu corpul nostru, acea parte care în sistemul Human Design se numește Strategie și Autoritate, care este mereu acolo pentru noi să ne ghideze și să ne arate calea.
S-ar putea să nu o auzim/simțim mereu sau să nu-și facă simțită prezența când și cum ar vrea mintea noastră, însă ea este mereu acolo cu noi, funcționează într-un mod unic pentru fiecare dintre noi și, mai presus de orice, știe drumul spre calea noastră naturală spre împlinire.
Astfel, cu această reactivare de energie, am bucuria de a vă invita la o nouă călătorie numită ”Trăiește-ți Designul” care reprezintă o întâlnire, o descoperire, o familiarizare și o împrietenire cu natura reală a fiecăruia dintre noi, acea esență care abia așteaptă să se exprime și să strălucească în lume. În cadrul acestui program online de 9 săptămâni avem timp să parcurgem treptat diverse aspecte ale hărții noastre și să ne conectăm tot mai mult cu adevărul nostru real!
”Înțelegerea modului în care funcționează mintea este cheia către darurile și puterile noastre interioare.” Ruth Brennan
Pentru a ajunge în acest spațiu, avem nevoie să devenim conștienți de natura noastră interioară, de aspectele din noi pe care ne putem baza și pe mecanismele prin care mintea și condiționările ne joacă feste.
Totul este un process, o călătorie de descoperire de sine. Începem în 8 iunie 2023, de la ora 19:00, online, pe Zoom.
Detaliile cursului le găsiți apăsând butonul de mai jos.
Este momentul pentru tine acum?
Cu bucurie și încântare,
Camelia
🥰💞🤗
Comments